Dinamo a evitat un dezastru, dar nu l-a evitat pentru ca au avut un moment de gratie ci pentru ca se afla in cel mai norocos sezon de prima liga.
Mai bine de 3 sferturi de meci vedetele dinamoviste nu au fost capabile sa construiasca ceva cu intentie, totul fiind pura intamplare. Eram convins ca solutia Izvoranu in locul lui Diabate era mai potrivita dar dupa intrarea sa, fostul timisorean, parca a incercat permanent sa-mi dea peste nas printr-o evolutie de amatori. Aparatorii laterali la Dinamo sunt cele mai deficitare la Dinamo in acest moment si din pacate acest lucru afecteaza puternic si faza de aparare si faza ofensiva.
Cum anticipam Steaua s-a organizat mai corect in fata unui meci greu si intr-o oarecare masura decisiv. Dorinel Munteanu a ales cat de bine putea la momentul respectiv. Poate ca daca Stancu ar fi fost la forma din sezoanele precedente Dinamo nu ar fi scapat neinvinsa.
Kapetanos a dovedit ca stie fotbal dar ca se simte un sezon fara meciuri in Grecia, ca eventul de rapid este un lucru esential chiar si in fotbalul real (vezi Nicolita si Semedo).
Momentul de inspiratie si sansa pentru Dinamo a fost atunci cand in disperare Rednic la aruncat pe Ze Kalanga in teren tocmai in locul lui Danciulescu, gandind un final de meci cu mingii aruncate de pe flanc. O asfel de centrare, punct slab in lotul dinamovist, a adus slam-dunkul in poarta lui Zapata.
Am mai salvat o seara dar ulciorul nu merge de multe ori la apa.
